ludus2011
488 poze
27549 vizite
- trimite mesaj

Albume
ASOCIATIA CRESCATORILOR DE PASARI SI ANIMALE MICI LUDUS2011
    Afiliere
    Conducerea
    Contact
    Despre asociatie
    Link-uri si site-uri utile
    tratamen-boli porumbei
    tratamente-boli gaini 1
    tratamente-boli gaini 2
    tratamente-boli iepuri 1
    tratamente-boli iepuri 3
Avizier-Anunturi
Carnet de Sanatate
cRegulamentul Registrului Genealogic la Iepuri de Rasa 2013
Criterii de inscriere
Cum achizitionam iepurii de rasa
Legitimatii Asociatie
Membri Asociatiei
    AVRAM SEBASTIAN
    BALOG ANDREI
    BARTHA ATTILA
    COROIU RADU CALIN
    DRAGOTA ANDREI BOGDAN
    FERENCZI ALIN
    GYARMATI ARTUR
    GYORGY ERVIN
    HADA MIRCEA
    HALLO RADU
       OCHISOR IVAN
          UTIU PAUL
    ISZLAI KAROLY
    KESZEG ALEXANDRU
    KISS EDE
    KOVACS THOMAS
    LACATUS LORAND LEVENTE
       OLTEAN ADRIAN
    MARIAN CALIN
    MEDVES ZSOMBOR
    MELEG ANDREI
    MOLDOVAN OVIDIU
    MOLNAR NICOLAE
    NAGY ARPAD
    PAL ISTVAN LEVENTE
    PODAR TEODOR OVIDIU
    POP CALIN
    POP TIBERIU
    PUSKAS LORAND
    SABAU EMILIAN
    SALCUDEAN ALEXANDRU
    SOIOM PETRISOR CRISTIAN
    SOLYOM SZABOLCS
    SUCIU MARCEL
    TESNADI BOTOND
       BALAZS JOSZEF
          GEBER ISTVAN
       TANTAU DORIN
    TROZNAI MARTIN
    TRUTA SERGIU
    VARGA DANILA
    VARODI ALEXANDRU
Poze Expozitia Zonala Ludus 2012
Poze Expozitia Zonala Ludus 2013
Poze in vizita la crescatori
TARGURI LUDUS 2014

tratamente-boli gaini 2

Leziunile de mucoasa traheala se datoresc capsulei bucale a viermilor si ele se prezinta ca mici timefactii, uneori continand o mica masa cazeoasa sau numai purulenta, alb-galbuie. De asemenea se pot gasi fie noduli miliari pe trhee, fie mici abcese.


- Trahee de pui cu Singamus tracheea.

g. Simptimatologie:

Manifestarea clinica este in functie de varsta pasarilor. La varsta de 3-4 saptamani sunt semnele respiratorii. Puii fac eforturi penibile de inspiratie, actul respirator devenind extrem de dificil. Ciocul este tot timpul intredeschis si puii au tendinta sa inghita mereu. Din cand in cand se aude o tuse puternica si brusca, dupa care gatul este intins si respiratia accelerata.
Pofta de mancare scade treptat, pui slabesc si mor, mortalitatea putand ajunge pana la 80% la puii in varsta de 2-3 luni.

h. Diagnostic:

Semnele clinice, tusea, tendinta de asfixie, ciocul in permanenta deschis, in special la puii tineri, sunt suficiente pentru diagnostic. la puii foarte tineri se pot vedea, la o lumina puternica prin transparenta, viermii in trahee. Se poate confirma diagnosticul prin examenul ovohelmintoscopic.

i. Prognostic:

Pentru tineretul sub 2-3 luni, prognosticul este grav, atat la puii de gaina cat si la fazan; vindecarea spontana este o raritate.

j. Tratament:

Cu toate ca s-au incercat multe substante chimice, totusi pana acum nu se dispune de un tratament usor de aplicat.
Se foloseste tetraclorura de carbon, cu ol. olivarum sausimpla, in doza de 0,25-1 ml per os, chiar in alimente, administrata de 3 ori la interval de 2 zile.
Solutia Lügol (iod metalic 1g, iodura de potasiu 2g si apa distilata 250 ml) a dat bune rezultate, atat la fazani cat si la gaini si pui, pe cale intratraheale, inoculand pana la 1 ml.
Tot pe aceasta cal s-au folosit solutii alcoolice de acid salicilic 8% cu rezultate mai bune.
S-a observat ca ingerarea de usturoi da, in unele cazuri cele mai bune rezultate.

k. Profilaxia:

Se izoleaza pasarile bolnave. Se face deparazitarea cotetelor si se iau masuri ca puii pana la varsta de 1,5 luni sa nu consume rame.
Este indicat sa se foloseasca padocurile cat mai uscate , de preferat pe locuri nisipoase unde ouale de helminti nu se pot dezvolta.


















- Dezvoltarea la Singamus trachea.


4. MICOPLASMOZE RESPIRATORII AVIARE




4.1. MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIARA
( BRC= Boala respiratorie cronica)


a. Definitie :

Este o boala infectioasa a galinaceelor, cu mers enzootic, caracterizata clinic prin semne respiratorii cronice: raluri traheale, tuse, urmate de intirzierea in dezvoltare a tineretului aviar, de slabirea progresiva a gainilor adulte, scaderea ouatului, ajungind uneori pina la cahexie. Anatomopatologic se traduce prin aerosaculite, adeseori cu depozite fibrinoase. La curci evolueaza sub forma de sinuzita periorbitara.

b. Istoric, raspindire :

Boala a fost descrisa prima data in S.U.A, de De-laplane si Stuart (1943). Boala este foarte raspindita in S.U.A., Ca¬nada, Anglia, Olanda, acolo unde rasele de gaini au atins o specializare mare. Prin importul de pui si oua de reproductie, boala s-a raspindit in-tr-un numar mare de tari. In Romania, boala s-a constatat prima data in 1958, dupa importul de pui din Canada. Astazi este foarte raspindita in fermele avicole din sistemul intensiv de crestere.
Importanta economica a bolii este mare ; desi mortalitatea este mica, totusi pagubele economice sint mari din cauza intirzierii in dezvoltare a ti-neretului aviar, a micsorarii productiei de oua si carne, a procentului redus in fecunditate si ecloziune, deprecierii calitative a carnii si necesitatii unor tratamente costisitoare.




c. Etiologie:

Agentul etiologic este Mycoplasma gallisepticum. De la pasarile bolnave ea se izoleaza in mod regulat unele tulpini sint patogene, altele nu. Adeseori acest PPLO actioneaza in asociatie cu alti germeni bacterieni sau virali. Cind actioneaza microorganismul singur, acesta determina o boala in general benigna in asociatie cu alti germeni boala capata insa un caracter grav.
M. gallisepticum se izoleaza obisnuit din organele respiratorii ale pasarilor bolnave, mai ales din sacii aerieni. Se cultiva pe mediile cu ser si in embrionul de gaina pe care-1 omoara, producind leziuni pe aparatul respi¬rator. Tulpinile patogene produc aglutinarea globulelor rosii de pasare. Anticorpii aglutinanti din serul gainilor infectate natural pot fi pusi in evidenta prin reactia de aglutinare cu un antigen de M. gallisepticum. Se¬rul pasarilor infectate in contact cu cultura de M. gallisepticum inhiba fe-nomenul de aglutinare a eritrocitelor de gaina.

d. Epizootologie:

Sursele de infectie si modul de contaminare. Sursele primare sint reprezentate prin pasarile bolnave si cu infectii inaparente, care poarta ger-menii in aparatul respirator si-i elimina prin exsudatul cailor respiratorii. Patrunderea bolii intr-un efectiv indemn se face prin introducerea de pasari cu forme cronice de boala sau cu infectie inaparenta, iar transmisia se face prin contact pe cale orizontala.
Un alt mod de transmitere este calea verticala, prin oua infectate, pro-venite de la gainile bolnave sau purtatoare de micoplasme (transmisie transovariana).
Infectia puilor tineri poate ramine mult timp latenta, pina intervin o serie de factori favorizanti, ca: supraaglomerarea din adaposturi, micro-climatul necorespunzator din adaposturi, alimentatia deficitara, diverse afectiuni respiratorii, parazitismul intestinal, fortajul fiziologic in timpul ouatului la puicile in virsta de 5—6 luni, reactiile postvaccinale mai ales cu vaccinuri vii etc., care determina exprimarea clinica a infectiei. Incidenta si gravitatea formelor clinice este in directa legatura cu actiunea factorilor favorizanti.
Calea de infectie naturala este cea respiratorie ; agentul etiologic pro¬duce initial inflamatia catarala a mucoasei respiratorii si a sacilor aerieni. In cazul infectiei transovariene, puii eclozionati sint infectati inca din viata embrionara.
e. Simptomatologie.

Incubatia naturala, in cazul contaminarii prin contact, este de 10—30 zile. Manifestable clinice variaza in mare masura dupa virsta la care apare boala.
La puii in virsta de 1—3 luni se constata : apetit redus, jetaj seromu-cos, stranut, rareori tuse, raluri fine traheale, dispnee. Puii stau cu ciocul intredeschis, adesea au sinuzita infraorbitara si enterita. Aceasta stare morbida este urmata de intirziere in dezvoltare. - Dispnee accentuata.

La puicile in virsta de 5—6 luni, boala debuteaza uneori cu semne de coriza cronica, dar tabloul clinic se caracterizeaza in principal prin semne respiratorii, datorita aerosaculitei : tuse, altermnd cu stranut, dispnee, cio¬cul intredeschis, respiratie horcaitoare, raluri la nivelul larinxului si traheei. Pasarile scad in greutate, productia de oua scade cu 10— 50%. Uneori apare o diaree cronica, conjunctivita, keratite, sinuzite cu colectie f ibrinoasa-cazeoasa.
Pasarile peste virsta de 10 luni fac, in generall forme benigne de boala sau infectii inaparente. Ele dau oua cu procent scazut de fecunditate.
La curca, boala se manifesta, de regula ca sinuzita uni- sau bilaterala. Sinusurile infraorbitare sint dilatate de un exsudat seromucos sau cazeos, care uneori deformeaza capul.
Boala evolueaza cronic, timp de 2—4 luni. Mortalitatea la tineret variaza intre 10 si 30°/o; la adulte, pierderile prin mortalitate sint neinsemnate atunci cind conditiile de intretinere sint bune.

f. Modificari anatomopatologice :

Modificarile anatomopatologice sint variabile dupa virsta pasarilor si stadiul bolii. In stadiul initial al bolii se constata un exsudat mucos pe traiectul aparatului respirator (sinusuri, trahee, bronhii, sacii aerieni). Intr-un stadiu mai avansat, exsudatul devine purulent sau cu particule cazeoase. Exsudatul cazeos nu adera la mucoasa, el se poate forma in cavitatile nazale, trahee, bronhii, sacii aerieni. Adeseori se formeaza adevarate depozite cazeoase galbui in sacii aerieni si orificiul traheal. Peretii sacilor aerieni sint ingrosati si opaci (aerosaculita). Uneori se produce, perihepatita sau serozita generalizata, enterita cronica. Ficatul si alte organe interne sint acoperite cu o membrana fibrino-cazeoasa. Rareori apar focare necrotice in ficat.
- Dopuri cazeoase la orificul
laringeal

Examenul histologicc al mucoasei sinusurilor si traheei arata o hiperplazie a mucoasei, glandele mucoasei traheale prezinta prelungiri tubulare care sint considerate caracteristice pentru BRC.

g. Diagnostic:

Diagnosticul clinic si anatomopatologic dispune de suficiente date pentru precizarea bolii.
Clinic, boala trebuie diferentiata de bronfita infecfioasa; laringotraheita infecfioasa; pseudopesta aviara, lenta, respiratorie ; diftero-variola aviara si hipovitaminoza A.
Anatomopatologic, leziunile sint caracteristice. Leziunile din aspergiloza si ornitoza, care se aseamana in parte cu cele din BRC, pot fi precizate prin examen bacteriologic. Leziunile histologice ale mucoasei traheale sint ca¬racteristice.

- Sectine histologica in
mucoasa traheala




Examenul bacteriologic, pentru izolarea M. gallisepticum, nu se face in mod obisnuit, deoarece datele anatomoclinice sint in general suficiente pen¬tru precizarea bolii. Izolarea agentului etiologic este dificila ea se poate face din mucusul traheal, pe medii speciale si pe embrionul de gaina, iar patogenitatea tulpinii izolate poate fi testata prin infectie experimentala in sacii aerieni ai puilor tineri, proveniti din efective indemne.
Examenul. serologic pentru decelarea anticorpilor specifici este metoda care permite stabilirea existentei infectiei intr-un efectiv de pasari. Se foloseste reactia de seroaglutinare cu un antigen din tulpini selectionate (Se). Reactia de seroaglutinare lenta (RSAL) este mai precisa decit seroaglutinarea rapida (RSAR). Titrul de 1/40 in RSAL se considera pozitiv. Reactia de inhibare a hemoaglutinarii este insa si mai sigura decit reactia de aglutinare.
Metodele serologice au o inalta valoare ca examen de masa, dar nu pentru diagnostic individual.

h. Tratamentul si combaterea:

Pasarile cu forme grave de boala nu se trateaza, ci se elimina din efectiv.
Formele usoare de boala se pot trata prin antibiotice, administrate preferabil pe cale parenterala. Se poate folosi Teramicina in suspensie uleioasa 2,5% (25 mg/ml) injectabila s.c. la git sau ceafa, in doza de 1—4 ml (pui pina la 8 saptamini, 1 ml; tineret intre 2 §i 6 luni, 2 ml; gaini adulte, 4 ml). Tratamentul se repeta dupa 3 saptamini. Valorificarea pasarilor se poate face dupa 4 saptamini. Streptomicina (dihidro si sulfat aa) se admi-nistreaza in doza de 250 mg la gainile adulte, repetata dupa o saptamina.
Aceste antibiotice amelioreaza evident starea clinica a pasarilor bolnave, in caz de aerosaculite acute, dupa 48 ore de la administrare, daca nu sint complicatii cu alte infectii.
Tratamentul curativ se poate aplica oral, in hrana. Teramicina sau Tetraciclina pura se administreaza in furaj fara saruri de calciu. Amestecul de antibiotic 1 g/1 kg furaj, bine omogenizat, se administreaza dimineata, calculat la 30 g furaj pe cap de pasare (30 mg antibiotic), timp de 3—4 zile consecutiv. In restul tainurilor, furajele se administreaza in mod normal, cu saruri minerale. Aceasta medicare produce vindecare sau ameliorarea clinica; ea este insa putin eficace in micoplasmoza cailor respiratorii su-perioare.
Un tratament profilactico-curativ eficace si comod de aplicat este administrarea Eritromicinei.
In mod preventiv s-au obtinut rezultate bune dupa urmatoarea schema (Nemteanu si colab., 1967) : Eritromicina tiocianat (solubila in apa : produs de import = Gallimycin) se administreaza la puii de o zi, in doza de 12,5 g/100 1 apa, 3 zile consecutiv. Administrarea se repeta din 30 in 30 zile, cite 5 zile consecutiv, in doza de 12,5 g/200 1 apa.
Produsul indigen, insolubil in apa — Eritromicina baza — se da in primele zile de hranire, in doza de 100 g/tona de furaj, 5 zile consecutiv. Tra¬tamentul se repeta din 30 in 30 zile.
Acest tratament profilactic, in absenta altor infectii asociate, are ca rezultat prevenirea aparitiei formelor clinice sau anatomopatologice s.i reducerea cu 50% a reagentilor serologici in comparatie cu efectivele de origine.
Se poate aplica si un tratament profilactic-curativ de masa, atunci cind formele clinice nu depatesc 10% din efectiv. Cazurile clinice se scot din efectiv si eventual se trateaza pe cale parenterala, iar restul pasarilor sanatoase se trateaza preventiv pe cale orala. Eritromicina tiocianat se da in doza de 25 g/100 1 apa, timp de 5 zile consecutiv, sau 200 g/tona de furaj, timp de 5 zile. Eritromicina baza se da 200 g/tona furaj, 5 zile consecutiv. Aceasta medicare se poate repeta lunar.
Un alt antibiotic folosit pe scara mare este Tylan-ul (tartrat de tylosin). In scop curativ, se administreaza sub forma injectabila, pe cale s.c. in doza de Im/lkcorp, sau in apa de baut (Tylan solubil — 0,5 g/litru), timp de 24—48 ore. In scop preventiv, Tylan-ul se administreaza in apa de baut 0,5 g/litru, in primele 3 zile dupa ecloziune. Administrarea se repeta la virsta de 3—4 saptamini, sau dupa a 2-a vaccinare contra pseudopestei aviare, timp de 24 ore.
In cazul micoplasmozei asociate cu alte infectii bacteriene se obtin ret zultate satisfacatoare printr-o medicatie asociata. In cazul asocierii cu E. coli, se administreaza streptomicina parenteral, de doua ori la interval de o saptamina, concomitent cu Furazolidona 0,04% in furaj, timp de 7—14 zile. In caz de asociatie cu Ps. aeruginosa, Streptomicina se administreaza simultan cu Sulfadimidin 0,2% in apa sau 0,5% in hrana, timp de 5—6 zile.














i. Profilaxia:

Profilaxia micoplasmozei se bazeaza pe folosirea de oua pentru incubatie din efective indemne, verificate in prealabil prin control serologic.
Introducerea de pasari in efectiv se va face numai din ferme indemne pe baza de certificat. Carantina profilactica pentru adulte trebuie sa fie de 30 zile, iar pentru pui, de eel putin 6—12 luni. Aceste masuri sint greu de aplicat si, in actuala situate a raspindirii bolii in multe tari si la noi, sint aproape inaplicabile. In tarile in care se urmareste eradicarea BRC, planul de actiune prevede crearea de efective de reproduce indemne de aceasta infectie.
In acest scop, in fermele destinate furnizarii de oua pentru incubatie, se va efectua controlul prin RSAL a puilor la virsta de 12, 16, 20 saptamini, pentru depistarea si eliminarea purtatorilor. De asemenea este necesara generalizarea sistemului de crestere in circuit inchis, cu popularea si depopularea totala a unei ferme avicole.
Efectivele libere de micoplasme trebuie supuse unor masuri speciale pen¬tru pastrarea indemnitatii. Pina atunci se urmareste micsorarea pericolului transmiterii infectiei prin ou, folosindu-se diverse metode de tratare cu antibiotice a oualor de incubat.
Una din metode consta in imersia oualor in solutia de antibiotice, urmata de patrunderea solutiei in ou datorita temperaturii diferentiate. Ouale sint in prealabil incalzite la 37 °C, dupa care se imerg in solutia de antibiotic la 4 °C. Dupa 10 minute, ouale se scot, se usuca si se pun la incubatie. Alta metoda foloseste presiunea diferentiata. Ouale spalate se introduc in solutia de antibiotic intr-un container. Se face vid pina la 30—60 cm Hg, timp de 5 minute. Dupa aceea, presiunea se egaleaza cu cea atmosferica, iar ouale se scot din container dupa 10'.
Alta metoda foloseste inocularea directa a antibioticului in ou. La ouale intre a 7 la a 11-a zi de incubatie se perforeaza camera de aer si se inoculeaza solutia de antibiotic, dupa care se astupa uvertura cu parafina. R i c h-t e r foloseste doza de 0,1 ml solutie 1% Tylosin in ser fiziologic, introdusa in camera alantoidiena.
Tratarea oualor cu antibiotice inhiba dezvoltarea micoplasmelor din ou, dar nu le omoara. Ca atare are un efect limitat, neputind duce la eradicarea infectiei.
Pentru a preveni sau micsora transmiterea infectiei prin ou la pui s-a preconizat injectarea gainilor, o data pe luna, in toata perioada cit se li-vreaza oua la incubat, cu doza de 200 mg Streptomicina.
Profilaxia BRC se realizeaza si prin conditii optime de intretinere, comsbaterea bolilor respiratorii, dehelmintizari periodice, administrarea de an¬tibiotice in furaje timp de 5 zile la pasarile supuse diferitelor stress-uri (transporturi, vaccinari, hemoaglutinari).














CONCLUZII



Lupta impotriva imbolnavirii cailor respiratorii este o preocupare continua, a tehnicianului si medicului veterinar precum si a ingrijitorilor de animale si a administratorilor de ferma, care vor trebuii sa asigure animalelor conditii optime de dezvoltare, astfel incat, rezistenta organismului animal sa nu scada, lucru care ar facilita aparitia bolilor de orice natura.
Scopul combaterii bolilor respiratorii si nu numai este scaderea incidentei factorilor fevorizanti si a surselor de infectie astfel incat acestia sa nu mai duca la declansarera bolii.
Combaterea agentilor patogeni se realizeaza direct, prin introducerea antibioticelor, sulfamidelor, calmantelor, antiparazitarelor, tonicelor generale, si indirect sub forma masurilor de dezinfectie si curatenie, vestimentatia de protectie proprie adapostului, principiul „totul plin-totul gol”, utilizarea mijloacelor de transport curate si dezinfectate, pe scut respectarea cu strictete a masurilor esentiale de zooigiena.
Factorii care favorizeaza aparitia bolilor trebuie eliminati. Aceasta se realizeaza prin:
- Achizitionarea animalelor cu o origine cunoscuta, si cu o stare cunoscuta de sanatate, atestata prin certificat sanitar-veterinar.
- Achizitionarea animalelor strict din efective cunoscute ca fiind cu siguranta indemne.
- Combaterea efectiva a parazitilor din adaposturi, efectuarea periodica de dezinfectii, dezinsectii, si deratizari.
- Evitarea supraaglomerarii.

Climatizarea inseamna controlul si optimizarea gazelor daunatoare, a temperaturii, a curentiilor, sis a umiditatii din aer.
Ventilatia din adapost trebuie asigurata de personal specializat care va controla cotele de aerisire.
Alimentatia trebuie sa se faca intr-un mediu igienizat si dezinfectat, fara germeni si ciuperci, in functie de categoriile de varsta carora le apartin animalele si sa fie insotita de o adapare suficienta.



BIBLIOGRAFIE




1. Baiesi I.; Bran L.: Bolile infectioase ale animalelor domestice.
Editura Didactica si Pedagogica- Bucuresti- 1971


2. Baiesi I.; Bran L.: Bolile infectioase ale animalelor domestice- Boli virotice.
Editura Didactica si Pedagogica- Bucuresti- 1965


3. Licperta E.; Appeltauer V.; Bogdan A.; Popoviciu A.; Moisiu M.:
Patologie veterinara si controlul sanitar veterinar al alimentelor
Editura Ceres- Bucuresti- 1986


4. Paul I. : Diagnostic morfopatologic veterinar.
Editura Ceres- Bucuresti 1982


5. Niculescu A.: Parazitologie veterinara
Editura Didactica si Pedagogica- Bucuresti- 1964


6. Peiz L.; Beate C.: Crestera gainilor
4 comentarii...




Albumul selectat nu contine nici o poza.







Comentarii, mesaje pentru acest album:
4 comentarii

cimpeanflorin (acum 1 an)  
multumim de informatii
  Raportează
Aqua9 (acum 2 ani)  
Multumim de informatiile puse la dispozitie !
  Raportează
gori (acum 2 ani)  
Utile si necesare,mult succes in continuare
  Raportează
anonim
vioreldan.sunphoto (acum 2 ani)  
BRAVO.FELICITARI.REAL SI EXACT.MULTUMIM
  Raportează
Către: ludus2011

Mesaj:
Mesajul a fost trimis.
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.